Jocurile Olimpice 2023, un an foarte bun pentru atletismul românesc. Patru sportivi, calificaţi la JO 2024 de la Paris

Data publicării:
Chiara Caldarola, Pexels
Chiara Caldarola, Pexels

Anişoara Stanciu, preşedintele Federaţiei Române de Atletism, a tras linie la finalul anului 2023 şi a vorbit despre performanţele obţinute de sportivii noştri. 



Per ansamblu, a fost un an bun, un an bun în sensul că atletismul a mai făcut câţiva paşi înspre marea performanţă şi a fost un an cu medalii, ceea ce ne bucură. De fapt, medaliile au început să apară încă din 2022, după cum se ştie foarte bine cu aurul Biancăi Ghelber (aruncarea ciocanului) la Campionatul European în aer liber. Anul 2023 a debutat cu medalii la Campionatul European de Sală prin Claudia Bobocea, argint la 1.500 m, şi Gabriel Bitan, bronz la săritura în lungime. Tot la Campionatul European de la Istanbul am mai avut un loc cinci prin Alina Rotaru la proba de lungime şi un loc şapte prin Daniela Stanciu la proba de înălţime. Am continuat acest parcurs frumos astfel că la Jocurile Europei am avut o medalie de aur prin Claudia Bobocea (1.500 m), două medalii de argint cu Bianca Ghelber la aruncarea ciocanului şi Daniela Stanciu la înălţime şi un bronz prin Andreea Miklos în proba de 400 m plat. Apoi în august au avut loc Campionatele Mondiale de la Budapesta unde am avut deosebita bucurie de a avea medalie de bronz în proba de săritură în lungime prin Alina Rotaru. Daţi-mi voie să fiu un pic subiectivă la acest capitol, vă daţi seama că bucuria a fost cu atât mai mare şi fericirea cu atât mai mare că medalia a venit de la proba de săritură în lungime, probă pe care eu am practicat-o şi pe care o iubesc enorm. De asemenea, tot la acest Campionat Mondial am avut un loc şapte prin Bianca Ghelber şi un loc 10 prin Andreea Miklos, a spus Anişoara Cuşmir Stanciu.

Prima medalie la Mondialele în aer liber pentru România după 14 ani



Alina Rotaru-Kottmann (CSA Steaua) a adus atletismului românesc prima medalie la Mondialele în aer liber după 2009, când Nicoleta Grasu cucerea bronzul la aruncarea discului la Berlin. La săritura în lungime aşteptarea a fost şi mai lungă, din 1983, când Anişoara Cuşmir, actuala preşedintă a FRA, a câştigat argintul la Helsinki, scrie Agerpres.


Bucuria a fost foarte mare, pentru că ultima fusese luată de mine în 1983 şi acum a venit Alina. Mi-ar fi plăcut foarte tare ca ea să aibă o medalie mai strălucitoare decât am avut-o eu. Dar Alina a făcut un concurs formidabil în această finală de Campionat Mondial. Absolut cap-coadă a făcut tot ce a depins de ea şi chiar dacă noi considerăm că lungimea este o probă tehnică şi n-are o tactică, vreau să spun că ea chiar a avut o tactică bună în concursul de la Budapesta şi care s-a concretizat cu acest minunat loc trei, a descris Anişoara Cuşmir succesul Alinei la Mondiale.

Campioana olimpică de la Los Angeles (1984) a subliniat de asemenea şi rezultatele înregistrate la nivel de juniori în acest an: Dar cum orice sport trebuie să aibă o bază a piramidei care să fie bine aşezată, avem şi juniori care au mers foarte bine în acest an, ceea ce ne dă speranţe că atletismul va avea continuitate. Aş începe, de exemplu, cu Festivalul Olimpic de Vară al Tineretului European, categoria Under-18, unde România s-a clasat pe locul patru, cea mai bună clasificare de până acum la un astfel de festival. Atletismul a avut o contribuţie foarte frumoasă, având două medalii de aur, un loc doi, două locuri trei şi în total opt calificări în finalele diferitelor probe. Aici aş remarca în mod special prezenţa unei atlete foarte tinere, dar în acelaşi timp foarte bine pregătită. Este vorba despre Ştefania Uţă în proba de 400 metri garduri, care sperăm să fie o continuatoare a Ionelei Târlea, pentru că este idolul ei. Din ceea ce ne-a spus, Ştefania ar vrea ca pe parcursul carierei ei să o ajungă şi poate să o şi depăşească pe Ionela. Dar de asemenea un comportament foarte bun au avut juniorii şi la Campionatele Europene Under-20 de la Ierusalim, unde am avut o medalie prin aceeaşi Ştefania Uţă, un loc patru, un loc cinci, inclusiv calificarea în finalele a opt probe diferite, ceea ce repet este un lucru deosebit de bun.

Ce obiective s-au fixat pentru 2024



Pentru 2024, Preşedinta FRA şi-a fixat ca obiectiv calificarea a 10-12 sportivi la Jocurile Olimpice şi câştigarea unei medalii. Ultima medalie cucerită de atleţii români a fost la Beijing 2008, când Constantina Diţă a câştigat titlul olimpic la maraton.

A fost de asemenea un an foarte important pentru că este premergător Jocurilor Olimpice şi după cum ştim, aceasta este o competiţie atipică, o competiţie cu o încărcătură emoţională foarte mare. În clipa de faţă avem calificaţi cu barem patru sportivi. Este vorba despre Alina Rotaru, Andreea Miklos şi două alergătoare de origine kenyană: Delvine Relin Meringor şi Joan Chelimo Melly, ambele la maraton. Mai avem opt-nouă sportivi foarte bine clasaţi în rating. De aceea sperăm ca la Jocurile Olimpice de la Paris să avem calificaţi un număr de 10-12 atleţi şi ca obiective pentru Paris ne-am dori foarte tare şi ne-am planificat acest lucru, de fapt antrenorii în planurile lor de pregătire, au trecut o medalie, care poate fi obţinută fie de Alina Rotaru, fie Bianca Ghelber. De asemenea un loc patru-opt şi un loc 9-12, a spus fosta recordmenă mondială.

Anul viitor, înainte de Jocurile Olimpice sportivii români vor participa, cei care şi-au îndeplinit baremurile, la două competiţii de pregătire, Mondialele indoor de la Glasgow (1-3 martie) şi Europenele în aer liber de la Roma (7-12 iunie).

Sigur că înainte de Jocuri avem în 2024 două competiţii intermediare. Este vorba despre Campionatul Mondial de sală de la Glasgow, unde avem ca obiectiv un loc 4-8 şi în clipa de faţă avem calificaţi pentru acest campionat cu barem pe Alina Rotaru şi Claudia Bobocea. Mai sunt patru-cinci sportivi în rating şi sperăm să avem o participare cu şase atleţi la Glasgow. În vară, înainte de Jocurile Olimpice, la Roma vor avea loc Campionatele Europene în aer liber, unde avem ca obiectiv o medalie, un loc patru-şase şi două locuri 7-12. Aici avem deja opt calificaţi şi sperăm ca delegaţia să fie formată din 16-18 sportivi, a precizat preşedinta FRA.

Anişoara Stanciu a adăugat că federaţia nu s-a confruntat cu probleme deosebite în anul 2023 şi speră că bugetul pe anul viitor va fi corespunzător unui an olimpic: Mici probleme au fost şi vor fi întotdeauna, încercăm să le luăm din aproape în aproape şi să le găsim o rezolvare. De asemenea, condiţiile zic eu că au fost destul de bune, dar nu foarte bune. Întotdeauna este loc de mai bine, dar pentru că suntem la final de an, păstrăm doar părţile bune şi mergem optimişti pentru 2024. N-avem nicio informaţie despre bugetul pe anul viitor, dar d-na Elisabeta Lipă (preşedinta Agenţiei Naţionale pentu Sport) mi-a spus că va face tot ce depinde de domnia sa pentru a obţine cât mai mulţi bani de la de la Guvern.

Autorul articolului: Florin Răvdan | Categorie: Jocurile Olimpice




logo icon Articole asemănătoare
logo icon Cele mai noi articole
logo icon Cele mai citite

DC Media Group Audience
pixel