Jocurile Olimpice Halterofilii români pot aduce rezultatele aşteptate la Jocurile Olimpice. Concluzille anului 2023, trase de preşedintele FR Haltere

"2023 a fost un an bun, am avut rezultate care ne dau puterea de a îndrăzni şi de a privi cu încredere la îndeplinirea obiectivelor la Jocurile Olimpice de la Paris. A fost un an al revenirilor, al confirmărilor, aşa cum a fost şi un an al revanşei halterelor româneşti după acea sancţiune. Pentru că în 2023 avem 67 de medalii câştigate (n.r. - 31 aur, 20 argint şi 16 bronz) şi 82 de clasări pe locurile 4-6 şi încă nu s-au încheiat toate competiţiile. Obiectivele au fost cu siguranţă îndeplinite. Să nu uităm de acea frumoasă tripletă de aur de la Campionatele Europene de la Erevan, să nu uităm că am organizat o ediţie a Europenelor de juniori şi tineret la Bucureşti, unde am reuşit 26 de medalii, dintre care 14 de aur. Aşa cum şi la Europenele de juniori II, U15 şi U17, de unde ne-am întors cu 24 de medalii... aşadar, putem spune că, în general, competiţiile au fost abordate în mod corect de către stafful tehnic şi sportivi. Dar într-adevăr au fost şi situaţii unde am avut şi evoluţii sub aşteptările noastre, în general la masculin. Iar la cea mai importantă competiţie, Campionatele Mondiale, care a fost criteriu obligatoriu în cursa calificării olimpice, am reuşit să aducem acasă doar o medalie, bronzul câştigat de Mihaela Cambei, care e una dintre cele mai titrate sportive ale noastre în activitate. Aşa că eu spun că Federaţia Română de Haltere şi-a făcut treaba destul de bine, anul acesta. Şi să nu uităm că una dintre priorităţile noastre, poate prioritatea numărul unu, a fost aceea de a activa toate resursele pentru a ne proteja şi a respecta reglementările antidoping, pentru a nu avea alte consecinţe negative", a explicat preşedintele FR Haltere, Alexandru Pădure. 

Loredana Toma, cea mai bună halterofilă a României, accidentată la Campionatul Mondial 

Acesta a menţionat că în 2023 problemele medicale au împiedicat-o pe Loredana Toma, cea mai titrată halterofilă a României, să participe la Campionatele Mondiale, conform Agerpres.

"Din păcate, Loredana a ratat participarea efectivă la Campionatele Mondiale din cauza unei accidentări. Ea a făcut deplasarea şi s-a prezentat la cântarul oficial, dar nu a concurat. Asta pentru că Mondialele nu puteau fi ratate sub nicio formă deoarece, aşa cum spuneam, reprezintă criteriu obligatoriu pentru calificarea la Paris. Noi nu am făcut decât să respectăm regulamentul, aşa cum au făcut multe alte federaţii. Pentru Loredana, după Europenele de la Erevan lucrurile s-au complicat în ceea ce priveşte problemele medicale pe care ea le mai acuza şi înainte. Aşa că pentru ea a urmat atunci o lungă perioadă de recuperare şi refacere care s-a suprapus cu perioada de pregătire pentru Mondiale. Acum însă a revenit şi chiar a participat zilele acestea la Grand Prix-ul de la Doha... vom vedea cum va decurge pentru ea de acum încolo acest proces de calificare", a spus Alexandru Pădure.

La nivel internaţional, Alexandru Pădure, care este şi membru în Comitetul Executiv al Federaţiei Europene de Haltere, a subliniat importanţa deciziei CIO de a menţine această disciplină în programul olimpic al JO de la Los Angeles 2028.

"Mai vreau să menţionez că a fost un final de an extrem de bun pentru haltere la nivel internaţional. După foarte multe provocări şi după toată problematica internaţională legată de această disciplină, anul acesta a venit confirmarea Comitetului Internaţional Olimpic că halterele vor face parte din programul olimpic de la Los Angeles 2028. Iar aceasta cred că este cea mai bună veste a anului pentru noi", a adăugat el.

Găsirea tehnicienilor şi reconstituirea loturilor naţionale şi olimpice au reprezentat principalele dificultăţi ale Federaţiei Române de Haltere în 2023.

"Printre provocările întâmpinate aş enumera reconstrucţia sau reconstituirea loturilor naţionale şi centrelor olimpice, şi aici mă refer la numărul şi la calitatea sportivilor selecţionaţi, dar mult mai mult la partea tehnică. Una dintre cele mai mari provocări întâmpinate este de a avea colective tehnice solide, de la antrenor, până la masor, kinetoterapeut şi aşa mai departe. Problemă cu care se confruntă cu siguranţă şi colegii de la alte discipline. Noi am reuşit în general să ne asigurăm minimum de specialişti la nivelul loturilor naţionale. Din păcate e evident că nu mai există acea disponibilitate din partea celor care participă la activitatea loturilor să rămână pentru un interval de timp mai lung în pregătire centralizată alături de sportivi", a precizat oficialul FRH.