Superliga Romaniei U Cluj îşi compară statutul cu Real Madrid şi Barcelona. Răspuns acid pentru Rapid

Atât Gică Popescu, cât şi Marian Mihail, au dat-o drept exemplu pe Universitatea Cluj, liderul la zi al Ligii 1. Popescu a spus că U Cluj primeşte 4 milioane de lei pe an, în timp ce Marian Mihail a transmis că, din informaţiile sale, U Cluj ar fi primit în 2023 11 milioane de lei de la Primăria Cluj Napoca. 

Brand Manager-ul celor de la U Cluj, Mihai Moga, a anunţat că U Cluj este dispusă să renunţe la banii publici dacă acelaşi lucru îl vor face toate echipele din Liga 1, dar a spus şi că în Europa sunt multe exemple de echipe organizate sub forma unui ONG, cele mai cunoscute fiind Real Madrid şi Barcelona. 

”Domnul Mihail probabil se raportează la o altă realitate. De exemplu, dânsul susține că nu înțelege ce caută ONG-urile în fotbalul românesc în 2025.

Îi reamintesc că în Europa avem exemple multiple de cluburi organizate ca entități non-profit, deci fără patron, unele chiar câștigătoare de Champions League, precum Real Madrid sau Barcelona.

Pentru că îl preocupă foarte mult FC Universitatea Cluj, pot să îi prezint domnului Mihail un exemplu dintr-o țară care a intrat în Schenghen înaintea României. În Croația, 66% din clubul Hajduk Split este deținut de primăria orașului.

De altfel, nu trebuie să mergem foarte departe în istoria Rapidului, un club pe care îl respectăm, pentru a vedea legăturile cu Primăria Sectorului 1, fără de care este posibil ca traiectoria echipei să fi fost alta.

Îi mai reamintesc domnului Mihail că FC Universitatea Cluj, beneficiind de sponsori și parteneri puternici, unii listați la bursă, a anunțat cu mult timp în urmă că este pregătită să renunțe la cofinanțarea de la Consiliul Local în momentul în care toate cluburile din primele două ligi vor renunța la fondurile publice”, a declarat Mihai Moga, brand manager la ”U” Cluj.

Marian Mihail: Noi lucrăm pentru profit, iar ceilalţi pentru ce? Pentru binele comunităţii?

”Am văzut afirmațiile domnului Gică Popescu. Am citit, de fapt. Cele legate de finanțările echipelor. Inclusiv reacțiile de la ”U” Cluj și pot înțelege că fiecare își apără zona, ceea ce mi se pare normal să fie așa, dar trebuie să ne raportăm la aceeași realitate până la urmă.

Până să ajungem la discrepanța sesizată de dumnealui, bani privați versus bani publici, mie mi-e greu să înțeleg altceva: cum mai poate, în 2025, să fie compatibil fotbalul profesionist cu activitatea non-profit? Aproape jumătate din cluburile din Liga 1 sunt ONG-uri, sunt entități non-profit. Deci nici nu putem vorbi de patroni, de rentabilitate...

Noi, Farul, Craiova, cei care suntem societăți pe acțiuni, lucrăm pentru profit, iar ceilalți pentru ce? Pentru binele comunității? Deci și dacă ar fi finanțate exclusiv din donații și sponsorizări din bani privați, tot rămâne anomalia non-profitului, este lipsit de sens să investești într-un ONG.

Bun, am ajuns aici pentru că Legea Sportului după care ne ghidăm chiar este una învechită, anul 2000, chiar dinaintea aderării la UE. Dacă e adoptată în 2000, probabil reflectă realitatea societății din anii 90. Or, atunci eram străini de noțiuni precum beneficiari reali, concurență, ajutor de stat și așa mai departe.

Dar suntem în 2025, unde e sistemul concurențial? Sunt milioane de lei bani publici în concurență cu bani privați. Domnul Popescu chiar a fost finuț când a spus 4 milioane de lei la Cluj, pentru că aceea a fost suma din 2022. În 2023 au fost 11 milioane de lei de la autoritățile locale, informațiile sunt publice.

Dacă îmi aduc aminte corect, la Timișoara primarul Robu a oprit finanțarea la acel ultim ACS Poli după ce a întrebat Consiliul Concurenței dacă este în regulă cum se dau banii la echipă. I s-a răspuns că din punct de vedere concurențial nu este normal și a decis să spună STOP.

De ce strică concurența banul public? Din foarte multe motive. În primul rând, că nu se acordă într-un mod echitabil, transparent. Asta reclamă cei de la Farul. Mai departe, nu există control și supraveghere în cum se cheltuie și ajungi invariabil la o risipă.

S-au pus niște limite pe natura cheltuielilor, nu poți plăti de exemplu salarii din bani publici decât într-o anumită cotă, dar supravegherea e aproape inexistentă. Niciodată banul public nu va fi la fel de urmărit ca banul privat, adus de investitor de acasă, din banii munciți”, a declarat Marian Mihail joi, pentru Digi Sport.